Acest articol isi propune sa prezinte realitatea teritoriala europeana in contrapondere cu dezideratul politic national/romanesc in materie de retele de transport (rutier). Viziunea comunitara fata de viziunea politica!
Uneori, tindem -involuntar- sa luam de bun ceea ce ni se serveste in mass-media (presa scrisa, televizor, radio, declaratii politice)! Din fericire, exista posibilitatea de a ne informa si discerne intre adevar si falsitate.
Pentru cei care inca nu au aflat, coridoarele de transport pan-european au devenit ISTORIE.
Ca o paranteza, de fapt acestea erau istorie de mai bine de 7 ani, de la aderare. Pana in anul 2007, Romania nefiind stat al Uniunii Europene avea posibilitatea de a materializa coridoarele pan-europene IV, IX si VII. Cu alte cuvinte putea accesa fonduri in vederea construirii de autostrazi.
Ulterior, din 2007 Romania are posibilitatea de a se racorda la reteaua TEN-T (Trans European Networks-Transport), existentă în Uniunea Europeană din anii '80. Daca s-a racordat...Am vazut, experimentat cu totii cat de corect si repede s-a racordat Romania la retea. Statul roman si-a dovedit ineficienta si intre 2007-2013 nereusind sa materializeze o autostrada cap-coada care sa traverseze Romania de la est la vest. Inca ne chinuim sa construim in zona de campie (loturile 1 si 2 din tronsonul Arad-Nadlac).
Din 2013, Romania are o noua sansa, a treia!
Conform conferintei de la Talinn cu privire la reteaua de transport TEN-T din octombrie 2013 pentru a nu mai exista confuzii intre coridoare si retele de transport s-a ajuns la o solutie de comun acord in ceea ce priveste proiectele de infrastructura majora de comunicatie: proiecte prioritare sau axe prioritare. In plus s-a renuntat la numerotarea lor.
Cu alte cuvinte au disparut coridoarele pan-europene denumite coridoare Helsinki sau coridoare Creta.
De azi inainte (octombrie 2013) vor exista doar coridoare Tallin, corelate cu reteaua TEN-T.
Rețeaua TEN-T (Trans European Networks – Transport) există în Uniunea Europeană încă din anii ’80 și a fost extinsă continuu pe măsură ce noi state au devenit membre ale Uniunii.
In plus, reteaua TEN-T este articulata pe două nivele:
1. Core network (rețeaua principală), utila pentru tranzitul transcontinental de parcurs lung
2. Comprehensive network (rețeaua extinsă) ce are ca sarcina alimentarea cu trafic a rețelei principale și înlesnirea accesului la rețea. Functioneaza in linii mari precum sistemul national rutier, core network constituind actualele drumuri nationale, iar comprehensive network fiind reprezentata de drumurile judetene.
In plus, pentru coridoarele Tallinn, Comisia Europeană a statuat termene ambițioase de materializare până în 2030 pentru reteaua principala, în vreme ce rețeaua TEN-T extinsă are ca termen de finalizare orizontul 2050.
Finantarea acestei retele va fi complexa, atat cu fonduri de la Uniunea Europeana cat si cu fonduri ale statelor membre. Plus ca finantarea va fi continua si cu un sustinere/subventionare financiara suplimentara pentru noile state europene, printre care si Romania.
Romania din perspectiva "europeana" ar putea arata asa:
In schimb, conform dezideratelor politice ar putea arata asa:
Analizand cele 2 imagini se constata ca Romania si-a fixat alte termene si alte proiecte pentru finalizare.
A stabilit ca va finaliza pana in 2018 Brasov-Bacau care in viziunea europeana (cea ca si sustine financiar) e pe "comprehensive network" in dauna Iasi-Tg. Mures-Turda care e pe "core network". Cu alte cuvinte, Romania isi permite sa gandeasca altfel.
Cele 2 imagini valideaza diferenta de abordare: realitatea teritoriala europeana versus dezideratul politic romanesc!
Se incepe din nou prost si neancorat in realitatea teritoriala, atat romaneasca cat si cea europeana.
De ce sa legi Iasul/estul tarii de Bucuresti via Brasov cand se poate mai rapid pe valea Siretului sau chiar Valea Barladului?
Analizand Stategia de Autostrazi a Guvernului observam si alte aberatii:
Bucuresti-Giurgiu si Focsani-Albita au disparut! Si culmea sunt exact 2 portiuni vitale din fostul coridor pan european IX. Si chiar din reteaua principala de transport TEN-T. Romania nu-si poate permite "luxul" de a construi reteaua principala de transport rutier insa are resurse pentru trasee secundare, de tipul Tulcea-Constanta (modernizarea actualului drum national la standard de drum national-clasa tehnica III impreuna cu revigorarea aeroportului "international" ar fi arhisuficiente pentru acel coridor "turistic").
Inca o data statul roman esueaza in ancorarea la realitatile europene si nu tine cont de politica de transport la nivel comunitar care ar trebui sa reprezinte MASTER PLANUL pe termen mediu si lung!
In lipsa unei viziuni corelate cu nazuintele europene, Romania ramane un stat izolat economic. In continuare.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu