Welcome to (forgotten land of) Moldova: No Highway Land!

Autostrada, un cuvant nobil pentru regiunea istorica a Moldovei.

Auzim atat de des acest cuvant -autostrada- inca este deja banal, insa materializarea acestor cai de transport rapide este straina regiunii moldave.

Centura Bacaului...Coridorul pan-european IX...Autostrada Ploiesti-Albita...Autostrada Iasi-Tg. Mures...Autostrada Iasi-Cluj Napoca...Autostrada Moldovei...Autostrada Bacau-Siret...Autostrada inelara a Marii Negre...etc. Am tot auzit aceste constructii lexicale. Insa, realitatea bate discursul. De la declaratie politica pana la a parcurge aceste drumuri cu 130 km/h mai este cale lunga.

Sa trecem in revista declaratiile politice.

Februarie 2007

 “Potrivit programului asumat de MTCT, in perioada 2007-2013, se vor finanta si executa studiul de fezabilitate, studiul detaliat al traseului, proiectul tehnic de executie, exproprierea terenurilor pentru intreg traseul autostrazii si executia lucrarilor pe un singur fir, in profil de autostrada, pe toata lungimea traseului aprobat. Dupa 2014, va continua executia celui de-al doilea fir”, a declarat citat de NewsIn Dan Carlan, secretarul executiv PD pentru Dezvoltare Rurala, Infrastructura Locala si Regionala. - Sursa

August 2008:

 "Cel mai probabil lucrarile vor incepe in 2010, au declarat reprezentantii Companiei de Autostrazi." - Coridorul IX. - Sursa

 2009:

Conform CNADNR tronsonul Ploiesti-Buzau-Focsani (parte a "defunctului" coridor Helsinki C IX) are termen de incepere anul 2011. 

Anca Boagiu, de exemplu, promitea atunci când era ministru al Transporturilor ca prima autostrada din Moldova va incepe la Bacau, din iunie 2012. - See more at: http://www.desteptarea.ro/prima-autostrada-din-moldova-ocoleste-bacaul-la-100-de-kilometri/#sthash.oRN1836z.dpuf

Ianuarie 2011:

 Oficialii Ministerului Transporturilor au anunţat că lucrările vor fi demarate în 2011 şi vor schimba viaţa vrâncenilor. Autostrada Ploieşti - Focşani - Albiţa, parte a Coridorului Paneuropean IX, va fi conexată la noua centură de ocolire a municipiului Focşani. - Sursa

 Noiembrie 2011: 

Anca Boagiu , Ministrul Transporturilor si infrastructurii , a anuntat ca in 2012 vor incepe lucrarile la centura ocolitoare a municipiului Bacau ,ce va avea o lungime totala de 30 kilometri. Investitia se ridica la 142,4 milioane de euro.
“Vom lansa licitaţia pentru execuţia lucrărilor la centura Bacăului în martie anul viitor, iar contractul va fi semnat cel mai probabil în luna iulie. Centura va avea profil de autostradă, fiind prima autostradă din Moldova”, a declarat Anca Boagiu. - Sursa

2012:

"Anca Boagiu, de exemplu, promitea atunci când era ministru al Transporturilor ca prima autostrada din Moldova va incepe la Bacau, din iunie 2012". -Sursa 

Iulie 2012:

"Ministerul Transporturilor a elaborat deja indicatorii tehnico economici pentru proiectul autostrăzii Târgu Mureş-Iaşi, iar aceştia urmează să fie supuşi aprobării Guvernului. Autostrada se va construi în patru ani." -Sursa

Ianuarie 2013: 

Autostrada va fi proiectată, construită, întreţinută şi operată de un consorţiu privat
Una dintre promisiunile senatorului U.S.L. de Buzău, Eugen Teodorovici, actulamente ministru al Fondurilor Europene, prinde din ce în ce mai mult contur. CNADR a anunţat recent introducerea în calendarul de inaugurări a autostrăzii Ploieşti-Buzău-Focşani, obiectiv pe care Teodorovici s-a angajat să-l pună în practică într-un termen rezonabil. Licitaţia pentru construirea autostrăzii, în lungime totală de 133 de kilometri, a fost deja lansată, iar investiţia, în valoare de pînă în 1,07 miliarde de euro, va fi efectuată de către un consorţiu privat, care se va ocupa de proiectare, execuţie şi operare a autostrăzii, care urmează să preia o mare parte din traficul de pe DN2 E 85. Autostrada care va traversa judeţul va fi gata, potrivit senatorului Teodorovici, în termen de 3 ani şi va fi inclusă în coridorul IX Paneuropean.- Sursa

Mai 2013:

„De la Botoşani la Galaţi nu cred că vom avea o autostradă în exerciţiul financiar următor, dar se va construi una în Moldova. Pe alocarea financiară 2014 - 2020 în mod evident se va construi autostradă în Moldova. Dacă se va construi pe Coridorul IX, adică Ploieşti - Iaşi, dacă se va construi pe Iaşi - Bacău - Braşov, îmi este greu să vă spun. Asta este o chestiune de decizie a Guvernului“, a afirmat Şova la Realitatea TV.

Citeste mai mult: adev.ro/mmrgrz

 „De la Botoşani la Galaţi nu cred că vom avea o autostradă în exerciţiul financiar următor, dar se va construi una în Moldova. Pe alocarea financiară 2014 - 2020 în mod evident se va construi autostradă în Moldova. Dacă se va construi pe Coridorul IX, adică Ploieşti - Iaşi, dacă se va construi pe Iaşi - Bacău - Braşov, îmi este greu să vă spun. Asta este o chestiune de decizie a Guvernului“, a afirmat Şova la Realitatea TV. -Sursa 

  

Ca o scurta paranteza nu a existat niciodata coridorul rutier IX pe relatia Ploiesti-Iasi. Cel mult doar in inchipuirea domnului Sova. 

Decembrie 2013:

"Se urmareste unirea Moldovei cu Transilvania, prin autostrada Iasi-Targu Mures, dar se urmareste si unirea Moldovei cu centrul tarii, respectiv Bacau-Brasov. Aceasta din urma se va realiza din fonduri de dezvoltare regionala si se va incredinta undeva la jumatatea anului 2015. Acolo nu exista studii de fezabilitate, trebuie facute licitatii. In 2015 se va atribui lucrarea", a afirmat Dan Sova. - Sursa
 

Dincolo de toate declaratiile politice, un lucru este cert: Moldova nu are nici macar 1 kilometru, 1 metru sau 1 centimetru de autostrada. Punct!

Cu un parc auto de circa  915.555 de autoturisme (conform datelor din anul 2013 centralizate de Directia Permise de Conducere si Inmatriculari ale Vehiculelor) reprezentat de cele 8 judete componente, Moldova Apuseana reprezinta circa 15.29 % din totalul autovehiculelor inregistrate in Romania.

In plus, conform TEMPO-INSSE, in anul 2011 populatia stabila a Moldovei era de circa 4.689.401 locuitori reprezentand 21.95 % din populatia stabila a Romaniei.

Oare aceste procente nu constituie un argument solid intru construirea autostrazilor in Moldova? Chiar nu meritam nicio atentie?

 Anca Boagiu, de exemplu, promitea atunci când era ministru al Transporturilor ca prima autostrada din Moldova va incepe la Bacau, din iunie 2012. - See more at: http://www.desteptarea.ro/prima-autostrada-din-moldova-ocoleste-bacaul-la-100-de-kilometri/#sthash.oRN1836z.dpuf

Anca Boagiu, de exemplu, promitea atunci când era ministru al Transporturilor ca prima autostrada din Moldova va incepe la Bacau, din iunie 2012. - See more at: http://www.desteptarea.ro/prima-autostrada-din-moldova-ocoleste-bacaul-la-100-de-kilometri/#sthash.oRN1836z.dpuf

Anca Boagiu, de exemplu, promitea atunci când era ministru al Transporturilor ca prima autostrada din Moldova va incepe la Bacau, din iunie 2012. - See more at: http://www.desteptarea.ro/prima-autostrada-din-moldova-ocoleste-bacaul-la-100-de-kilometri/#sthash.oRN1836z.dpuf

Anca Boagiu, de exemplu, promitea atunci când era ministru al Transporturilor ca prima autostrada din Moldova va incepe la Bacau, din iunie 2012. - See more at: http://www.desteptarea.ro/prima-autostrada-din-moldova-ocoleste-bacaul-la-100-de-kilometri/#sthash.oRN1836z.dpuf

Anca Boagiu, de exemplu, promitea atunci când era ministru al Transporturilor ca prima autostrada din Moldova va incepe la Bacau, din iunie 2012. - See more at: http://www.desteptarea.ro/prima-autostrada-din-moldova-ocoleste-bacaul-la-100-de-kilometri/#sthash.oRN1836z.dpuf

Anca Boagiu, de exemplu, promitea atunci când era ministru al Transporturilor ca prima autostrada din Moldova va incepe la Bacau, din iunie 2012. - See more at: http://www.desteptarea.ro/prima-autostrada-din-moldova-ocoleste-bacaul-la-100-de-kilometri/#sthash.oRN1836z.dpuf

Anca Boagiu, de exemplu, promitea atunci când era ministru al Transporturilor ca prima autostrada din Moldova va incepe la Bacau, din iunie 2012. - See more at: http://www.desteptarea.ro/prima-autostrada-din-moldova-ocoleste-bacaul-la-100-de-kilometri/#sthash.oRN1836z.dpuf

Autostrazile: realitate teritoriala europeana versus deziderat politic romanesc? Sau invers?

Acest articol isi propune sa prezinte realitatea teritoriala europeana in contrapondere cu dezideratul politic national/romanesc in materie de retele de transport (rutier). Viziunea comunitara fata de viziunea politica!

Uneori, tindem -involuntar- sa luam de bun ceea ce ni se serveste in mass-media (presa scrisa, televizor, radio, declaratii politice)! Din fericire, exista posibilitatea de a ne informa si discerne intre adevar si falsitate.

Pentru cei care inca nu au aflat, coridoarele de transport pan-european au devenit ISTORIE. 

Ca o paranteza, de fapt acestea erau istorie de mai bine de 7 ani, de la aderare. Pana in anul 2007, Romania nefiind stat al Uniunii Europene avea posibilitatea de a materializa coridoarele pan-europene IV, IX si VII. Cu alte cuvinte putea accesa fonduri in vederea construirii de autostrazi. 

Ulterior, din 2007 Romania are posibilitatea de a se racorda la reteaua TEN-T (Trans European Networks-Transport), existentă în Uniunea Europeană din anii '80. Daca s-a racordat...Am vazut, experimentat cu totii cat de corect si repede s-a racordat Romania la retea. Statul roman si-a dovedit ineficienta si intre 2007-2013 nereusind sa materializeze o autostrada cap-coada care sa traverseze Romania de la est la vest. Inca ne chinuim sa construim in zona de campie (loturile 1 si 2 din tronsonul Arad-Nadlac).  

Din 2013, Romania are o noua sansa, a treia!

Conform conferintei de la Talinn cu privire la reteaua de transport TEN-T din octombrie 2013 pentru a nu mai exista confuzii intre coridoare si retele de transport s-a ajuns la o solutie de comun acord in ceea ce priveste proiectele de infrastructura majora de comunicatie: proiecte prioritare sau axe prioritare. In plus s-a renuntat la numerotarea lor.  

Cu alte cuvinte au disparut coridoarele pan-europene denumite coridoare Helsinki sau coridoare Creta. 

De azi inainte (octombrie 2013) vor exista doar coridoare Tallin, corelate cu reteaua TEN-T. 

Rețeaua TEN-T (Trans European Networks – Transport) există în Uniunea Europeană încă din anii ’80 și a fost extinsă continuu pe măsură ce noi state au devenit membre ale Uniunii.

In plus, reteaua TEN-T este articulata pe două nivele:

1. Core network (rețeaua principală), utila pentru tranzitul transcontinental de parcurs lung

2. Comprehensive network (rețeaua extinsă) ce are ca sarcina alimentarea cu trafic a rețelei principale și înlesnirea accesului la rețea. Functioneaza in linii mari precum sistemul national rutier, core network constituind actualele drumuri nationale, iar comprehensive network fiind reprezentata de drumurile judetene.

In plus, pentru coridoarele Tallinn, Comisia Europeană a statuat termene ambițioase de materializare până în 2030 pentru reteaua principala, în vreme ce rețeaua TEN-T extinsă are ca termen de finalizare orizontul 2050.

Finantarea acestei retele va fi complexa, atat cu fonduri de la Uniunea Europeana cat si cu fonduri ale statelor membre. Plus ca finantarea va fi continua si cu un sustinere/subventionare financiara suplimentara pentru noile state europene, printre care si Romania.

Romania din perspectiva "europeana" ar putea arata asa:

In schimb, conform dezideratelor politice ar putea arata asa:

Analizand cele 2 imagini se constata ca Romania si-a fixat alte termene si alte proiecte pentru finalizare.

A stabilit ca va finaliza pana in 2018 Brasov-Bacau care in viziunea europeana (cea ca si sustine financiar) e pe "comprehensive network" in dauna Iasi-Tg. Mures-Turda care e pe "core network". Cu alte cuvinte, Romania isi permite sa gandeasca altfel. 

Cele 2 imagini valideaza diferenta de abordare: realitatea teritoriala europeana versus dezideratul politic romanesc!

Se incepe din nou prost si neancorat in realitatea teritoriala, atat romaneasca cat si cea europeana.

De ce sa legi Iasul/estul tarii de Bucuresti via Brasov cand se poate mai rapid pe valea Siretului sau chiar Valea Barladului?

Analizand Stategia de Autostrazi a Guvernului  observam si alte aberatii:

Bucuresti-Giurgiu si Focsani-Albita au disparut! Si culmea sunt exact 2 portiuni vitale din fostul coridor pan european IX. Si chiar din reteaua principala de transport TEN-T. Romania nu-si poate permite "luxul" de a construi reteaua principala de transport rutier insa are resurse pentru trasee secundare, de tipul Tulcea-Constanta (modernizarea actualului drum national la standard de drum national-clasa tehnica III impreuna cu revigorarea aeroportului "international" ar fi arhisuficiente pentru acel coridor "turistic").

Inca o data statul roman esueaza in ancorarea la realitatile europene si nu tine cont de politica de transport la nivel comunitar care ar trebui sa reprezinte MASTER PLANUL pe termen mediu si lung!

In lipsa unei viziuni corelate cu nazuintele europene, Romania ramane un stat izolat economic. In continuare.

 

Treceti camioane romane Carpatii? Sau nu!

Analizand Strategia de autostrazi a Guvernului pana in 2018 obsevam ca pentru a relationa Bucurestiul de Chisinau, operatorii de transport vor fi nevoiti sa traverseze muntii Carpati de doua ori.

Vizualizand reprezentarea cartografica mai sus mentionata se observa ca cea mai facila, rapida si "economica" autostrada pe relatia Bucuresti-Chisinau a fost abandonata. De ce?
De ce nu mai reprezinta o actualitate fostul Coridor Pan European IX pe Valea Barladului care putea fi materializat cu fonduri U.E. in procent de 85 % sau chiar 95 % in procedura accelerata?

Sa facem un exercitiu de imaginatie!
Presupunem ca suntem in 2018 si s-au inaugurat si autostrazile Ploiesti-Brasov, Brasov-Bacau si Bacau-Iasi-Ungheni. Avem un transportator care trebuie si intentioneaza a ajunge pe AUTOSTRADA de la Bucuresti la Chisinau.
Avem urmatoarea varianta:
via A3 (Bucuresti-Ploiesti-Brasov) - o prima "catarare montana", apoi Brasov-Bacau - o a doua "catarare montana" urmata de o coborare, apoi Bacau-Iasi-Ungheni. De aici incepe distractia pe drumul republican (un fel de drum judetean) R1 pana la Chisinau. Calcul simplu pe actualele drumuri nationale si republicane ne returneaza urmatoarea valoare: 620 de kilometri.

Varianta mai simpla ar fi fost urmatoarea: via DN 2 Bucuresti-Focsani-Tisita (sau chiar pe A3 pana la Dumbravita) si ulterior Tecuci-Barlad-Husi-Albita. In total : 431 de kilometri.

Din cele expuse anterior se nasc mai multe intrebari:

1. Sa inteleg ca preferam sa facem un ocol prin Brasov, sa traversam Carpatii de 2 ori si de la Ungheni sa mergem pe drumul republican in dauna unei relatii rapide via Valea Barladului?

2. Preferam sa finantam Brasov-Bacau in dauna Tisita-Albita? Brasov-Bacau
2.Care e cea mai mare vama de pe frontiera de est a Romaniei? Ungheni sau Albita?
3. Care este cea mai rapida, buna si economica ruta spre Chisinau dinspre Bucuresti? via R1 (drum cu imbracaminte usoara si duistrusa, un fel de DJ in Moldova) sau via M1 (cel mai bun drum din Moldova, un fel de DN1, modernizat).

Personal, consider ca este o varianta gresita materializarea autostrazii via Ungheni inainte de a lega Tisita/Focsani de Albita pe autostrada. Traficul de camioane care aduce un plus economiei locale si regionale trece prin Albita si nu prin Ungheni.

Intru sustinerea acestui argument atasez si imaginea urmatoare:

 Care este cea mai comoda si corecta varianta?

Update 16.02.2014 

Ce era doar un zvon si o propunere fantezista devine realitate!

RETEAUA DE AUTOSTRAZI IN ROMANIA in viziunea actualului Guvern este urmatoarea:

 Sursa: http://i.imgur.com/bs1rhq2.jpg

Imaginea de mai sus a fost confirmata in urma unor adrese formulate catre CNADNR, institutia publica respectiva validand ulterior informatiile.

Cu alte cuvinte, Tisita-Albita nici macar nu mai reprezinta o idee, un concept, o linie neagra!